Cand auzi de tulburare emotionala te gandesti poate la persoane inchise la spitalul de nebuni, dar nu este asa. Multi au anumite frici, nelinisti, probleme provocate de traume sau de stres.
Tipuri de tulburari emotionale (numite si nevroze):
O oaza de liniste este cred cea mai inteleapta dorinta a omului pentru viata lui. Cat de important este sa traiesti macar in casa ta intr-o atmosfera de armonie sufleteasca!
Ileana Vulpescu
1.Fobiile:
Se incadreaza in categoria nevrozelor, insemnand frica obsesiva de o situatie extrema sau de un obiect. Exista diferite tipuri de fobie: claustrofobia (frica nestapanita faţa de lift sau alte spatii inchise), nosofobia (frica obsesiva de a fi bolnav), harpaxofobia (teama morbida de hoti si atacatori), fobia de anumite animale (broaste, pisici etc.), amaxofobia (frica de moarte, de a calatori cu un vehicul), anafobia (frica de praf) etc.
2.Reacţia depresiva:
Are loc cand persoanele cauta sa inlature nelinistea unui conflict intern prin depresie st autoanulare. Poate fi asociata sentimentului de vinovaţie (mustrare de constiinţa) sau poate fi rezultatul unor evenimente marcante, ca moartea unei persoane iubite sau pierderi materiale.
3.Nevroza obsesiva:
Pacientul realizeaza in mod neobisnuit anumite fapte repetate si/sau absurde, nereusind sa se stapaneasca. Poate fi si excesul de metoda si exigenţa la executarea anumitor activitati ca: spalatul pe maini, curatenia in casa, inchiderea usilor si lacatelor etc. Pacientul cauta uneori sa nege existenta acestor obiceiuri stranii, dar se nelinisteste cand constata ca este dominat de ele.
4.Nevroza isterica:
De obicei se manifesta in mod neasteptat, in situatii incarcate emoţional, prin accese de isterie insotite de tulburari de ordin motor, senzorial si mintal. In tirnpul crizelor de isterie pacientul pierde controlul faptelor sale putand sa se autoagreseze sau sa distruga ceva in jur. Uneori crizele se limiteaza la tipete si plans intens. Poate avea loc pierderea tranzitorie a cunostinţei. Aceste simptome, in general, indica conflicte intime intense nerezolvate si cer un tratament atent psihic si spiritual si, de asemenea fizic. Alimentatia precara asociata vietii dezorganizate poate crea mediul organic favorabil crizelor.
5. Nevroza neurastenica:
Pacientul se plange de nenumarate probleme fizice, dureri in diferite locuri, indispozitie, istovire, lipsa de energie, oboseala etc. Cu toate ca uneori descrierea pare exagerata, simptomele sunt adevarate si constituie transferul suferinţelor mentale catre corp. Poate exista depresie insa mai putin ca la nevroza depresiva. Plangerile pot sa se concentreze pe anumite organe sau regiuni ale corpului. Tratamentul in acest caz trebute sa cuprinda nu doar partea organica, ci in principal partea psihica, fiindca boala corpului isi are originea in mare parte acolo. Se stie astazi ca multe boli au ca si cauza nefinistea mentala. Pacea interioara, care se obtine prin impacarea cu Dumnezeu, este cel mai bun remediu.
6. Nevroza de anxietate:
Caracterizata printr-o puternica instabilitate emotionala. Persoana se simte trista, dar nu stie de ce. In general anxietatea vine insotita de oboseala, preocupare, iritabilitate st probleme somatice (simptome fizice). Unii cercetatori cred ca ar fi provocata de tulburari emotionale inabusite.
7.Tensiunea si stresul:
Stresul nu este nevroza, dar poate atat sa-i deschida calea, cat si sa agraveze o conditie deja existenta. Stresul excesiv conduce la agresiuni psihice producatoare de neliniste si duce la incapacitatea de a rezolva unele probleme. Aceasta neliniste poate provoca ceea ce spectalistii numesc mecanisme psihologice de aparare; care la randul lor pot produce diferite nevroze.
Ingrediente ale fericirii si linistii
■ Gandeste in ce consta cauza tensiunilor tale. In masura posibilitatilor straduieste-te sa indepartezi sau sa stapanesti aceste cauze. Multi, de exemplu, se impacienteaza in urma unor intarzieri si se simt presati de datele limita. In acest caz trebuie facuta o planificare mai buna si aplicata.
■ Concentreaza-ti atentia si efortul la o activitate. Cine se preocupa cu mii de treburi in acelasi timp nu indeplineste bine nici una dintre ele si la sfarsit este stresat.
■ Studentii si cei cu activitati sedentare, care nu fac exercitii fizice, in scurt timp vor suferi inevitabil o scadere de randament. Exercitiile fizice sunt indispensabile pentru toti. Faceti-le totusi cu rost si sub indrumare.
■ Fa-ti timp pentru recreere sanatoasa cu familia si/sau prietenii
■ Ocupa-ti mintea doar cu ganduri bune, nobile st inalte. Cultiva scopuri bune si ideale. Citeste carti bune despre filozofia succesului. Cea mai buna pe care o putem recomanda este Biblia.
■ Din cand in cand fa un exercitiu de relaxare naturala. Stand intr-o pozitie confortabila, elibereaza mintea de preocupari si respira lent si profund.
■ Dormi suficient, este o necesitate de baza: nici mai mult, nici mai putin. inainte de ora de culcare incepe sa elimini gandurile preocupante si excitante. La culcare relaxeaza-te.
■ Mananca fara graba, simtind gustul mancarii. Elibereaza-ti mintea de amintirile incomode.
■ Nu da loc la nerabdare, la negativism. Aproape mereu cream pentru probleme o imagine mai neagra decat este ea in realitate. Preocuparea in exces face dificila gasirea soluţiilor.
■ Fara indoiala exista in noi o puternica entitate spirituala. Increderea in Dumnezeu si credinta fata de El este cel mai puternic factor anti-stres. Tu te increzi in Dumnezeu?
■ Pentru ce esti atat de competitiv? Cauta sa fii fericit independent de influenta si judecata altora.
■ Invata sa uiti si sa ierti.
■ Marturiseste unei persoane mature spiritual lucrurile care iti incarca constiinta.
